Starbucks cu aroma de floarea soarelui

Am sa va povestesc un fapt ciudat, o intamplare cu iz fantastic, dar care, credeti-ma, e adevarata...Mi-a spus-o un vechi prieten pe care-l cred pe cuvant si pentru tot ce spune el...garantez! Iata ce-mi povestea:

"esti floarea soarelui, una dintre miile aceluias ogor, stai infipta in pamant si statornicia asta te multumeste mai mult decat credeai. ai in acest pamant tot ce-ti trebuie sa cresti si sa fii fericita. tu stralucesti printre celelalte flori, nu vezi asta? asa esti tu, stralucitoare. te-a placut Soarele cand erai mica, insa mult prea mica sa-l cunosti. ti-a lasat ceva zambet, ceva pulbere aurie, si ti le-a ascuns intr-un saculet pe care scrie "nu deschide-biohazard". stie bine ca daca l-ai deschide ne-ai neantiza pe toti si tu n-o faci, de dragul nostru.
te urmaresc de ceva vreme si am observat ca uneori noaptea, te afunzi in intuneric, sub pamant si acolo zambesti cu zambetul lasat de Soare.
numai atunci, din cosmos se vede pamantul ca un dovleac de haloween, portocaliu cu o lumanare inauntru, de se mira pilotii de pe cursa venus-jupiter de asa frumusete. si asta doar pentru ca tu zambesti pe ascuns. in unele nopti te bucuri de sutele de milioane de stele, in altele confunzi
luna spunadu-i povesti de dragoste, alteori crezi ca luceafarul e chiar el, si te incrunti suparata scotandu-i limba atunci cand nu-ti raspunde la salut. odata ai rupt chiar paginile unde citisesi o poezie lunga despre luceafar. si vine iarasi ziua, si tu nu te uiti in sus, nu-l recunosti pe
el, cel ce vine dis de dimineata sa te vada...si ramane mut de admiratie pana seara cand pleaca visand...

si ce crezi ca viseaza? ia sa-i intrebi pe cei din australia! l-au auzit mai demult soptindu-ti numele in somn, s-au amuzat teribil dar au inteles cat de indragostit era...

da pe tine te viseaza, de tine e indragostit! nu-l vezi fiindca esti infipta bine in pamant, unde ai tot ce-ti trebuie sa fii fericita. nu-l vezi fiindca esti admirata de tot ogorul, iar noaptea cand toti dorm si ai ragazul sa deschzi cu adevarat ochii, doarme si el..."

am surprins intr-o seara de vara aceast monolog al unei colibri catre una dintre miile de floarea soarelui ale unui ogor(ce-i drept mai stralucitoare decat toate celelalte). nu am inteles bine daca o certa, reprosandu-i ceva sau ii facea o magnifica dezvaluire, dar tin minte moaca mirata a florii, nu-i venea sa creada, avea gura cascata si mai ca puteai sa intrevezi intr-un colt de ochi rotund si mare, o lacrima. de fericire, tristete sau ciuda? numai ea ar fi stiut. Am trecut mai departe la randu-mi mirat de ceea ce auzisem. nu mai stiu mare lucru de acea floarea soarelui, cred ca a fost culeasa si pusa la uscat, dar stiu sigur ca in noapte aceea a zburat pana in australia sa-l vada pe el dormind, l-a mangaiat, si a adormit acolo cu palma pe capul lui. au visat ca s-au unit, s-au amestecat si amandoi s-au transformat intr-o cafea de la starbucks, stralucitoare si cu aroma de floarea soarelui.

in dimineata urmatoare produsul era lansat in intreaga lume. ea nelispsita din
starbucks in fiecare dimineata inainte de a incepe programul , intra si ceru noua cafea (era atat de stralucitoare ca-ti lua ochii si-ti starnea curiozitatea). Multumii, dadu sa iasa si cum ii era obiceiul se oprii o clipa sa soarba. ramase tintuita pe loc. aproape ca timpul se oprise, isi aducea aminte de tot, zambii apoi planse, toti o privira uluiti si nu se mai opreau din exclamatii onomatopeice. Tocurile inalte i se transformasera in radacini...parul incepea incet incet sa i se ingalbeneasca, pe geanta ei in loc de adidas scria "nu deschide-bio hazard"...
In acea zi la jurnalul de seara se anunta ca "In aceasta dimineata intr-o cafenea din centrul capitalei, o tanara s-a transformat, sustin martorii oculari, intr-o floarea soarelui...."

Ciudat nu?