sâmbătă, 29 decembrie 2007

Merry Christmas and a Happy New Year !!!

Va doresc tuturor sa aveti parte de finalul conflictelor interioare...

Imi doresc sa fim cu totii martori ai finalului conflictelor intrenationale si al inceputului unui timp al iubirii,fericirii, altruismului...

In noul an sper sa intelegem cu totii ca numai iubindu-ne pe noi putem sa-i iubim si pe altii!!!

Va astept aici si in 2008, sa dezbatem , sa radem, sa ne bucuram de ceea ce scriem.

Acum, va las in compania lui mr John Lennon...un lord al pacii.

Cu bine! Acelasi,

Desene Animate

LA MULTI ANI!!!!

Tinerilor

....Incepeti sa va intersati mai mult de asternutul pe care dormiti, vedeti cat de patat sau curat este! O sugestie tinerilor:Vreti sa faceti capital(de orice fel)? Atunci ganditi liber, simtiti liber, nu lasati societatea sa va indoctrineze!!!
Scapati de tabu-uri, pierdeti orice contact cu lait motivele societatii romanesti, capatati incredere in originalitate, munciti si nu jucati teatru! Iar cei ce nu jucati, nu va lasati pacaliti de teatrul celor ce joaca! Gandul obsesiv la viitoarea masina,viitoarea casa si alte dependinte sau mai bine zis viitoare dependente, nu fac decat sa va adanceasca in angoasa si neputinta. Acum sunteti liberi, traiti-va clipa, fiti fericiti cu o coaja de paine si o minte stralucitoare! Nu exista o regula a tineretii, exista in schimb milioane de voci tinere animate de sufletul tinerei libertatii. Fiti liberi, liberalisti, fiti oricum vreti! Dar fiti!

GAUDEAMUS IGITUR,JUVENES DUM SUMUS!!!

by Dosarul Pelicanilor

vineri, 28 decembrie 2007

A fost odata...Lucas


A fost...a fost cainele lui Alex, de fapt a fost prietenul prietenului meu. Un caine-om l-as numi eu. Nu a fost niciodata dresat profesionist si totusi intelegea mai bine decat multi dintre noi ce-i ceream. Era tot o inima. Imi amintesc cand Alex l-a lasat intr-un loc dezlegat si i-a spus sa ramana acolo, a ascultat dumnezeieste, chiar cand noi ne prefaceam ca plecam iar el aproape cu lacrimi in ochi parca ne implora sa nu-l lasam. Cand i-a spus sa vina a zburat prin aer. Cati oare dintre noi putem sa spunem ca am iubit asa pe cineva???
Nu a crescut mare fiindca pui fiind, s-a luptat cu niste maidanezi ce-l atacasera pe Alex. L-au muscat si cresterea lui a fost mai problematica. Cu toate astea Alex l-a facut bine si atat de puternic incat acum o gramada de ani ne tragea pe mine pe Alex si pe Paulica cu sania in parcul circului, pe toti 3 la un loc. Nu pot sa-l uit, matur fiind cum se ghemuia ca un pui in bratele lui Alex.
A fost...findca un reprezentant al rasei umane, nu-l numesc altfel-nu merita de fapt nimic, a pus otrava in spatiul pt caini din Herastrau (va simtiti un pic rusinati acum? eu da!!!). Otrava a declansat epilepsia iar in urma unor crize Lucas a murit. Cine stie cati dintre cainii care s-au jucat acolo in aceeasi perioada, au mai fost in situatia asta. Eu nu am mai vb de mult cu Alex si acum am aflat vestea trista.
Eu o sa-i doresc sa se reincarneze in om si sa fie un copil de care noi toti cei care l-am cunoscut o sa avem grija. Te asteptam Lucas, chiar asa...prea bun pentru lumea asta!
Acum o sa-l vedeti pe Lucas, vorba lui Alex, asa cum ar vrea el sa ni-l amintim!
Eu o sa-i spun, ramas bun prietene. Sunt sigur ca ajuti pe cineva acolo unde esti.
Prietenului meu devotat, celui care a fost, LUCAS-Cainele Om






Ceva

auziti adeseori spunandu-se "e ceva"?,
spuneti despre voi uneori ca "am realizat ceva"?
vi se intmpla sa fiti autosuficienti si sa rostiti "tot e ceva" ?
va sunati uneori prietenii sau apropiatii spunandu-le "trebuie sa vorbim, mi s-a intmplat ceva?"

Daca la vreuna dintre aceste intrebari puteti raspunde afirmativ, atunci varsati-va aici nervii pe acest ceva, si spuneti in gura mare,
Ce inseamna CEVA pentru voi?

o initiativa oferita spre dezbatere de Ana care nu-i printesa, Laura, Andress

joi, 27 decembrie 2007

Shi faaashi? Niik

UPDATE LA NIMIC (niik-in dialectica moldoveneasca)

vineri, 21 decembrie 2007

Sub pleoapele ei (ultima parte)



O tristete coplesitoare pune stapanire pe mine. Este prima oara cand realizez ce s-a petrecut cu adevarat, sau mai bine spus, realizez cu adevarat unde ma aflu.
Dispare totul intr-o clipa. O lumina slaba, rosiatica ma invaluie. Sunt sub pleoapele ei, pendulez intre ele. Este locul unde de fapt...traiesc.
Mi-amintesc tot acum. Am fost odata in lumea lor, dar..."...da, asa e!". Chiar in seara in care sarbatoream 2 ani de fericire, m-am grabit sa ajung, iar farurile tir-ului de pe contrasens, m-au orbit complet.
Am lasat acolo o inima sangeranda, un suflet ingreunat, care la fiecare trezire de dimineata abea asteapta sa vina din nou noaptea, sa ne intalnim sub pleoape, sa-mi arate de fiecare data in cate feluri ma iubeste, sa-mi arate oceanul. Oceanul lacrimilor pe care le-a varsat de atunci...si copacul saracacios, golit de frunzele sperantei. "Si nu i-am spus niciodata ca o iubesc, niciodata...".Am iubit-o din toata profunzimea sufletului si inimii mele, insa niciodata nu i-am spus asta. Cat de mult regret!
E deja dimineata. Azi s-a trezit un pic mai devreme. A visat o plaja plina de iubire si a plans in somn...
Eu, trag draperia de catifea,fina ca un trandafir pastrat in cartea amintirilor, ma asez in patul cu lenjerie de in. Capul imi cade greu pe perna moale. Afara se aud picuri de de umiditate. Un glas tanguit : " Pe curand iubitule!"
Pleoapele-mi cade si adorm...
Visez! Aici un chip frumos si vesel ma astepta deja. "Buna seara iubitule, ce bine ca ai venit mai devreme azi, mi-era tare dor de tine..."
Zambesc si-i spun pentru prima oara:
Te iubesc!


- Sfarsit-

Sub pleoapele ei (partea a II-a)

Aud o soapta...o voce feminina-mi spune:
" Esti sub pleoapele mele, nu te teme! Dimineata am sa ma trezesc si tu ai sa adormi, pana ce noaptea mea se va intoarce. Sa nu pleci vreodata! Ma auzi? Sa nu pleci de aici...e singurul loc unde mai pot fi fericita, fiindca esti tu acolo. Esti tu si e vara sub pleoapele mele..." . Tulburat inchid ochii.

Deodata ma trezesc si scot un sunet de uimire. Sunt afara pe trotuarul unui drum strajuit de palmierii ce se scalda in lumina unui soare aproape tropical.
Pe langa mine trec tot felul de oameni. Par a fi persoane importante, parca i-as cunoaste de o vesnicie pe toti. Pantaloni scurti albi, camasa inflorata, celebra "hawaiana". Pantaloni lungi albi, camasa alba, sacou subitre bleumarin, in picioare expadrile albe. Pe sosea, cabriolete. Masinile anilor ' 50-' 60, marci europene. Ma aflu intr-o riviera destul de exotica. Merg cativa pasi si vad plaja si oceanul. Totul e imens si foarte frumos. Inaintez.
Incep sa ma bucur din nou, sa simt bucuria copilului venit la mare, sau a adolescentului liber penru prima oara in viata, gata sa se indragosteasca pe tarmul oceanului.
Observ o silueta feminina. Ma apropii de ea . O fata, apreciez eu, de 17 ani. E imbracata intr-un deux piece rosu. Ii privesc chipul: foarte frumos!... dar si foarte cunoscut ?! Parca as fi din nou martorul uimit al unui sacaitor deja-vu. Deodata un sentiment de iubire aproape ca ma copleseste. Este ca si cum ma indragostesc la o prima aruncare de privire. Mi-e cald. Simt caldura mai ales in dreptul pieptului.
Apare din nou nelinistea : " De unde mi-e cunoscuta? nu stiu de unde s-o iau, dar simt ca o cunosc..." imi spun ingandurat si...dintr-odata pe langa mine trece un tanar care se indreapta spre ea, alearga mai degraba. O prinde in brate. Ea-i cuprinde capul in palme si-l saruta cu atat de multa pasiune, incat incep sa-i vad ca pe o imagine ce se topeste si usor, usor se transforma intr-o inima.
Brusc in jurul meu si pe toata plaja apar mii de cupluri. " De unde or fi aparut??" ma intreb. "Parca seamana toti intre ei" si observ ca vederea nu-mi este alterata. Toti seamana intre ei si sunt ca doua picaturi de apa cu cei doi ce se saruta. Doi cate doi, se joaca se tin de mana, se mangaie, altii se canta, imbratiseaza Soarele cu iubirea lor. Da, e foarte multa iubire, plutind in aer! Cald si iubire...
SOC : Prin fata mea un tanar trece alergand dupa o minge, sunt eu!!! Ma recunosc perfect. Sunt eu, ceva mai tanar , dar eu. Incep sa simt o teama, emotiile ma cuprind ,stomacul se conformeaza situatiei si-mi ofera celebra senzatie de "gol in burta". Il urma...ma urmaresc. Sunt unul dintre indragostiti. Prind mingea si reincep o partida de volei cu...
SOC! Este iubita mea, e aceeasi fata in costum deux piece rosu, de care acum ceva mai putin de 5 minute ma indragosteam, e chiar fata care se saruta cu...ma uit spre acel cuplu...SOC! ...baiatul acela. Baiatul acela sunt tot eu!!! Ma uit in jurul meu si simt ca ametesc. Sunt eu peste tot, nu mai inteleg nimic. Totul e atat de brusc, totul e atat de neverosimil. Aceeasi fata, adolescenta sau un pic mai matura si acelasi eu. Sunt extrem de confuz. Privirea mi se pierde spre ocean....
Va urma...

Sub pleoapele ei (partea I)


Dormitor din lemn de brad, cu miros patrunzator de rasina proaspata.Pe pat lenjerie de in si o perna moale.Draperia, catifea neteda, mai delicata la atingere decat petalele unui boboc de trandafir pastrat ani de-a randul intr-o carte a amintirilor.
Pe fereastra ai putea sa ghicesti coloritul fermacator al frunzelor de toamna. E greu sa patrunzi cu privirea, fiindca o ceata densa acopera tot, absolut tot. Umiditate. Candelabrul atarna molcom si tace. O tacere patrunzatoare...
Sunt in camera unui vis situat in munte, deasupra lacurilor din suflet. Privirea unei caprioare ar ramane un secol tintuita pe acest peisaj plin de liniste si invaluit de atat de mult mister. Sunt locuri din mintea noastra unde am putea ramane singuri o perioada foarte mare de timp. Nimeni nu ne-ar deranja.
Asta e un loc in mintile tuturor, unde fiecare in parte ramane singur. Suntem cu totii acolo si totusi nu reusim sa ne vedem. Ce filozofie!?
Uitandu-ma seara pe fereastra ma incearca o senzatie de intoarcere in timp. Picuri de nostalgie-mi cad pe inima si-o fac sa tresalte in unde albe si lumini albastre, uneori pretios de albastre. Ganduri placide si totusi universale ma petrec fara voia mea, spre un tinut al pacii plenare, un Tibet al sufletului de razboinic. Acolo daca ar curge vreo apa, ar face-o numai pentru a mangaia nisipul si pietrele din adancuri.

E aproape euforic. Brusc, totul devine alb si pietre galbene incep sa straluceasca. Din senzatia unei apropieri de o floare gigantica mai ramane doar un fel de cantec, fara cuvinte, fredonat de o voce tanara de femeie.
Il aud difuz, ca si cum ar fi cantat dintr-o camera alaturata.
"Ah, stiu !" , sunt in camera din stanga al celui mai scump apartament al Ritz-ului londonez. " Ciudata arie! " ma gandesc si-mi scutur capul spre a ma trezi.
Ma trezesc dintr-o visare specifica mie: cu ochii deschisi. Stau sprijinit pe coate pe pervazul ferestrei camerei din suflet. Un corb tulbura linistea picurilor de umiditate. Acum vad ceva mai bine o parte din colina. Un copac cu frunze galben-rosiatice si aramii ma saluta cordial, iar eu pasesc usor pe iarba galben-verzuie si urc pana la el. Ma incearca senzatia unei calatorii initiatice, de altfel dau o foarte mare importanta faptului ca am ajuns la acest copac. Este ca si cum as fi indeplinit prima parte a calatoriei. Vad de acum prea bine fereastra de unde...tot eu privesc. Sunt putin uimit. Acolo stau la fel de sprijinit in coate pe pervaz si-un zambet admirativ mi se joaca pe chip. E un soi de bucurie brusca, o senzatie de pendulare intre doua realitati, ambele comice.
Din copac incep sa cada frunzele multicolore. Raman la fel de nemiscat si continui sa ma privesc stand la fereastra. Peste imaginea aceea zambareata incep sa se suprapuna frunzele in cadere, astfel, in ceva timp, de acolo uitandu-ma spre fereastra, vad un chip de om vesel, "spalat" de multiplele nuante tomnatice. Sunt frunzele ce cad in fata ochilor mei. Caderile se succed foarte rapid. Peste cateva clipe mai vad doar galben-rosu-aramiu si iar galben, o nuanta deschisa cu un rosu mai inchis. E ca o ploaie de lacrimi multicolore. Un planset pastelat.Acum e gri.
Dintr-o data, totul dispare.
Va urma...

marți, 18 decembrie 2007

Political Compass

Mi-am facut si eu testul Political Compass si iata rezultatele:



Iata si o harta internationala :


Dupa cum se vede sunt foarte echilibrat(marturisesc ca in viata de zi cu zi am convigeri liberale) si sunt in "gasca" lui Dalai Lama si Nelson Mandela.
Oare merit si eu un Nobel pentru pace????
PS: Nu va lepsuiesc, dar va sugerez sa vi-l faceti si voi, nu de alta dar sa stim cum ne impartim pe aici :)

luni, 17 decembrie 2007

Near Craciun Experiences

M-a inspirat Tudy cu un banc spus Biblitecarului .
Era vorba despre doi porci care discutau si la un moment dat unul il intreaba pe celalalt:Oare exista viata dincolo de Craciun???
Oare care sa fie raspunsul? Voi ce spuneti?

Inca una...

Febra lepselor de sezon se instaureaza si la mine se pare.Fata care nu (Ma) iubeste mi-a aruncat una "traditionalista": Care mi-e colinda preferata?Scurt si concis : La savarsitu' lumii- Stefan Hrusca.

Iat-o! Mai departe sa ne spuna Pilula vesela si Drina , ce colind le incanta urechile!!!






vineri, 14 decembrie 2007

De Craciun...

Am primit de la Ladystarlight aka Pilule comanda sa-mi fac lista de Craciun.
Iat-o:
-Abonament nelimitat la Wizzair sau BlueAir sau Myair sau Skyeurope pe ruta Bucuresti Baneasa-Roma (Fiumicino, Ciampino) -cei care ma cunosc (adica nimeni :D ) stiu de ce ...
- O viata ma buna
- Un Bucuresti scos de sub coma
- Inca 100.000 de romani vegetarieni
- 1.000.000 de vizitatori pe blog
- Ciocolata (s-o dau altora ca eu nu mai am voie :(( )
-Lume fericita in jurul meu
Cam atat. E mult?
Si ca sa ma razbun trimit si eu leapsa la urmatorii (hehehe) :
Drina virgula Laura virgula Fetei care nu iubeste virgula Mitrut virgula DAHL virgula Yoli
virgula Ina virgula Diana Tusa virgula Bibliotecaru virgula Anca si blogul roz .
SUCCES!!!

15 ani din Capital

Avem 15 ani de Capital. Daca o sa trageti o privire pe "pagina festiva", veti avea ocazia sa va delectati cu cele mai importante stiri din ultimii 15 ani prezentate fiind pe prima pagina a Capitalului. O sa va reamintiti poate cum au descoperit ziaristii acestui ziar banii lui Ceausescu, bine ascunsi in mai multe conturi, unde? Bineinteles in Elvetia :) .Veti avea ocazia sa vedeti topul companiilor romanesti din 1994 (un fel de "50 de companii pentru care sa lucrezi" de azi). O sa aflati despre Ioana Maria Vlas (FNI) ca este un manager de succes, Ca Tariceanu ii dispretuieste pe noii imbogatiti (ai vremii fireste). Stiati ca in Romania in 1995 se vandusera 31.000 de pc-uri?


Remember-ul soc pentru mine reprezinta cei 10.000 de euro magici din 2002. Stiti la ce foloseau?.......Nu?
La achizitionarea unui apartament de 2 sau 3 camere, in functie de zona, bineinteles in Bucuresti...No comment!!!


Iar acum piesa de rezistenta, imaginea zilei :








Pa-bam, este chiar el Primul Marinar al tarii, spunand-une cat de mult ii place sa citeasca din Capital (n.a cred ca si acum ii place la fel de mult ;) )
Oricum sunt 15 ani intersanti, un fel de istorie a noastra, istoria pe care o stim cel mai bine, doar am trait-o!
Vizionare placuta!

luni, 10 decembrie 2007

Cine e Mircea Eliade?

Un scriitor ce te transforma dintr-un “necititor” inveterat intr-un ardent cautator de literatura , ”pacatuieste” sau a pacatuit , doar prin credinta sa intr-un popor roman ce se lasa sedus de inversarea violenta a propriilor valori. Asa ca zero promovare pentru dl Eliade Mircea, scriitor si istoric, fascinant si fascinat. Proza fantastica si lucrarile despre spiritualitatea orientala m-au vrajit si i-au redat un sens imboldului meu de a lectura. ”Adolescentul miop” stoic si penitent ne conduce si acum in lumea-i plina de mister , ne lasa sa-l descoperim , ne sopteste sever sa avem grija cu ce ne cultivam intelectul. Si-a iubit neamul si a lasat o mostenire consistenta pe care zilnic o ascundem in rafturile librariilor.
Voi ati citit Eliade? Ce?
Cum credeti ca putem sa-l promovam astazi?

miercuri, 5 decembrie 2007

Rudotel vs Amfetamina

Ce se intampla cand un fan al muzicii lui Gica Petrescu se intalneste cu fanii lui Digweed, Tiesto etc.. :))
Oricum exemplul batranelului intra in categoria "Da-te-n p.... ma-tii de mon cher!!!" si reprezinta eternul argument de mama. -10 pentru prestatie!!! :))


Update : Am remarcat si exprimarea plina de talent jurnalistic a domnisoarei reporter . Citez " De ce se numeste Piata Unirii, piata unirii????"
Asa reporter, asa repondent! Cred ca oligarhul ar trebui sa mai umble la personal (si procentele PC sunt un motiv in plus :D)

joi, 29 noiembrie 2007

Haifaiv e cul

Nu mi-am mai vizitat de ceva vreme profilul de hi5. Astazi am facut-o si am postat un comment.

Iata ce-mi raspunde haifaivu' (se vede mai jos de ce am scris asa) intr-o "romglish" impecabila :
Acum eu o sa astept cuminte ca she sa-mi apruve comentariul. Insa in timp ce astept, am sa ma gandesc la cine configureaza haifaivul in limba romana si am sa mi-l inchipui ca pe unul care nu are diacriticile instalate la mansarda si scrie cu sh si tz samd. , iar limba pe care o scrie/vorbeste curent nici el nu mai stie cum se numeste.
Si apropos, nu vreti sa initiem un proiect a carui finalitate sa fie inventarea (daca nu exista deja), promovarea si legiferearea Romglish ( romana si engleza, combined :D ) ? Glumeam sau cel putin "Eu nu as vrea" !!!

vineri, 23 noiembrie 2007

Calaul izvoarelor


"Izvoarele cand devin periculoase, nu le suprimi, ci le captezi. Un calau care incearca sa stranguleze izvoarele e candidat la casa de sanatate."
Lucian Blaga

joi, 22 noiembrie 2007

Gaudeamus...parte de carte

A inceput targul international de carte Gaudeamus , mai precis ieri (21 noiembrie) si va dura pana pe 25 noiembrie inclusiv.Se desfasoara ca de obicei in incinta Romexpo (pavilionul central), programul fiind de miercuri-vineri intre 11:00-20:00 , sambata 10:00-20:00 iar duminica intre 10:00-16:00.Intrarea costa doar 3 lei (30.000 vechi), iar daca sunteti studenti sau elevi este gratis.In acest an veti avea ocazia sa vizitati peste 400 de standuri, mai precis sunt 450 de expozanti.Veti avea parte de ultimele aparitii ale editurilor din tara si strainatate, manifestari culturale si alte activitarti conexe.Personal nu am ajuns inca, dar din cate am auzit pretul volumelor este foarte accesibil.Asa ca este momentul sa va umpleti raftul gol din biblioteca. Eu o sa fac acest gest “maret” fiindca la Humanitas a aparut “Raport Final” , raportul Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste (CPADC , suna pompos) asupra regimului comunist (o sa vi se incarce pdf, daca click-uiti)- chiar ma intereseaza si vreau sa-l am format book. Ma mai duc si pentru “Parfumul”(poza) lui Suskind (tot la Humanitas), dar si pentru niscaiva ezoterice la editura Shambala si Mix.
Poate mergeti si voi. Succes!

Adolescenta

"Orice adolescent simte nevoia de a face o cura de imbatranire: cate odata a citi filosofie este mijlocul cel mai recomandabil."
Lucian Blaga

miercuri, 21 noiembrie 2007

Raurile cari se unesc

" Orice fluviu e poligam."
Lucian Blaga

marți, 20 noiembrie 2007

Pac Pac cu romanii din Italia

In urma unei investigatii desfasurata de ziarul Gandul, am aflat ca Laura Vasiliu presupusa traficanta cautata de Carabinieri, nu are mandate de urmarire internationala.
Va amintit isteria de saptamana trecuta, atunci cand actrita Laura Vasiliu, “confundata” cu asa zisa “traficanta” Laura Vasiliu, a fost victima unei descinderi in camera sa de hotel? Speriata, ea nu a vrut sa declare nimic, insa alte persoane au luat atitudine.
Acum, oameni buni, ce sa intelgem? Ca politisti si carabinierii italieni au inceput sa se joace “pac pac” prin hotelurile unde “intamplator” sunt cazati romani, sau prin cartierele unde locuiesc acestia? Au inceput sa-si desfasoare simularile de arestari si interventii pe romani? Sau ce se petrece de fapt? De ce au mintit in legatura cu Laura Vasiliu? Cred ca e inceputul unui scenariu anti-romanesc si mi-e teama sa vad cum o sa escaladeze.

Voi...ce spuneti?

Nu e bine nicicum

"A intelege o lege, o norma, dupa litera ei inseamna a apuca pe drumul interpretarilor stupid materiale; a intelege o lege, o norma, in spiritul ei inseamna a deschide poarta tuturor compromisurilor. Ce ne facem?"
Lucian Blaga

luni, 19 noiembrie 2007

Te trailes Romania

Am dat si eu copy paste pentru ca m-a impresionat, nu militez anti ceva, ci pro-intelegere.Intelegerea superioara a cotidianului.Iata ce am copiat sa va arat:

Spuneti voi ce sunt: tigan, rom, roman, european sau nici una?

09 Noiembrie 2007 Ziare.com publica un articol scris de un cititor de-al nostru, publicat in cadrul dezbaterii "Tiganii sunt romani?". Cel care a scris textul de mai jos a semnat simplu, Gheorghe. Publicam acest text pentru ca exprima un punct de vedere asupra statutului tiganilor in Romania si pentru ca, pentru Ziare.com, opiniile cititorilor conteaza.

UPDATE: Gheorghe ne-a scris din nou. Puteti citi comentariul sau la finalul articolului!- Tiganii sunt romani?– dilema cititorilor Ziare.com- Un roman din Italia: Ne-au scris pe ziduri "O sa va crapam capul"!

Pentru ca am pregatire juridica, chiar daca nu am mai exersat de mult dreptul constitutional, vreau sa spun ca intrebarea respectiva ("Tiganii sunt romani?") este retorica. VREAU SA VA INTREB PE VOI TOTI, inclusiv pe cel care a scris articolul in cauza: CE SUNT EU? Sa ma explic. Bunicii mei vorbeau limba etniei din care fara voia mea fac parte (asa cum si romanii, fara voia lor, fac parte din neamul romanilor). Fiecare dintre bunicii mei si ai sotiei mele erau ori muzicanti, ori mici meseriasi - fierari, aveau o casa acceptabila pe vremea aceea pentru orice roman. Pe langa meseriile traditionale, se ocupau in mod constant cu agricultura. Bunicul din partea mamei a luptat cu arma in mana pana in muntii Tatra, de unde s-a intors fara un picior. Pentru cine a luptat in cel de-al doilea razboi mondial, nu stiu: pentru romani sau pentru tigani, pentru Romania sau pentru "Tigania" (nu zic romi, pentru a nu deranja pe nimeni). Bunicul sotiei (muzicant si agricultor) a fost deportat la Bug pentru ca era tigan, muzicant, agricultor, pentru ca avea o casa cu trei camere si vreo 3-4 hectare de teren arabil.A lasat acolo copilaria, mama, tata si o sora. Parintii mei si ai sotiei au fost muncitori: in industria petroliera (ai mei) si in industria conservelor (ai sotiei). Acum sunt pensionari - tata dupa 38 de ani de munca are 380 lei pensie, mama are 240 lei, iar soacra are 220 lei pensie. Nici unul dintre parintii mei si ai sotiei nu stia limba etniei mele. Traditiile etniei mele erau straine atat bunicilor, cat si parintilor mei.Si eu si sotia mea provenim din familii care au locuit in mijlocul romanilor. Sotia mea este invatatoare, iar eu sunt consilier juridic. Nici sotia si nici eu nu stim limba tiganeasca (nu zic romani ca nu stiu ce inseamna). Cam 95% din prietenii mei au fost romani si putini aveau obrazul sa-mi zica "tigane" in fata. In spate, tot asa imi spuneau, chiar daca in afara de faptul ca eram "tuciuriu" eram perfect ca si ei.

”Tiganco!”

M-am casatorit la 30 de ani (sotia avea atunci 24 de ani) iar singurul meu copil (o fetita superba - dupa cum zic toate vanzatoarele din magazine) s-a nascut cand aveam 34 de ani. Intr-o zi, venind de la gradinita, fetita mea ne-a intrebat de ce Alex, cel mai bun prieten al ei, i-a zis "tiganco". "A vrut sa te necajeasca doar", i-a raspuns sotia. " Mami, dar eu nu sunt neagra", a replicat inocenta fetita mea (care chiar nu e neagra - curios, este doar bruneta). A trebuit sa explic fetitei ca nu toti tiganii sunt negri si murdari, ca nu e rau ca cineva e tigan. Revenind la subiect, dupa toate intamplarile din Italia am inceput sa ma gandesc serios: cine (ce) sunt eu? Conteaza ca am pregatire profesionala, ca am un salariu pe care l-ar invidia orice roman care munceste in Italia, Germania sau mai stiu eu unde? Ca am un apartament decent de 2 camere pe care l-am platit si aranjat cu greu, cand salariul meu era considerabil mai mic. Tiganii ma considera „gagiu”Ca locuiesc intr-un superb apartament de 4 camere (locuinta de serviciu) situat in centrul orasului? Ca in masina mea modesta la care platesc lunar ratele catre firma de leasing ascult numai muzica buna (spre deosebire de multi romani manelisti care imi zic, pe la spate, ca "tiganul e tot tigan").Conteaza pentru cineva ca platesc impozite si taxe mai mari decat pensia parintilor mei? Culmea culmilor: eu cred ca nu sunt nici tigan, nici roman. Tiganii sadea (mai ales ca ma vad imbracat in costum) ma considera "gagiu" chiar daca vad ca sunt tuciuriu ca ei. Romanii ma considera tot tigan, chiar daca fac tot ceea ce fac ei. Aflat in singura mea deplasare in strainatate (la Munchen pentru 4 zile), in interes de serviciu, am ramas stupefiat cand colegii din delegatia romana (presedintele unei agentii guvernamentale foarte importante, directori generali din firme de stat de mare insemnatate etc.) se comportau aproape ca tiganii la micul dejun oferit de hotel. Am ramas stupefiat cand din duty-free-urile aeroportului din Munchen colegii mei au luat whisky, iar eu am cumparat jucarii pentru fetita mea si cadouri pentru familie si colegi.

Nici eu nu stiu ce sunt: tigan, roman, european

Revenind la intrebare, nici eu nu stiu ce sunt: tigan, roman, european sau pur si simplu o fiinta omeneasca care transcede rasele, etniile, ura si rautatea. Apropo, e adevarat ca tiganii cersesc, fura si omoara in Italia. Romanii fac in Italia la fel, cu o singura diferenta: nu cersesc (sau poate ma insel eu). Inchei prin a spune ca nu am motive sa ma rusinez ca sunt etnic tigan, cetatean roman si european prin mentalitate. Nu am motive nici sa ma mandresc ca sunt tigan, roman si european. Mi-a ramas [fuga] in Egipt Sunt toate astea la un loc si sunt, in unele privinte, mai bun decat multi altii, iar in altele, mai rau. Sunt om si nimic din ceea ce este omenesc nu imi este strain.Pana mai acum, gandindu-ma la o posbilitate indepartata de aparitie a unor noi stari grave de intoleranta, de rasism sau xenofobie imi ziceam ca ca imi voi lua fetita si sotia de mana si vom fugi in Occident (U.E. acum). Dupa toate cate s-au intamplat, nici macar varianta asta nu mi-a mai ramas. Mi-a ramas, eventual, Egiptul si .... desertul. Salut cordial toti romanii adevarati, mai mult sau mai putin iubitori de ciori.

Gheorghe


UPDATE: Autorul articolului, Gheorghe, ne-a scris (2007-11-08 16:50) ca nu regreta opiniile exprimate. Redam mai jos raspunsul sau pe care il regasiti si in lista de comentarii. Mentionam ca atat textul principal, cat si cel de mai jos vin de la acelasi IP, deci au acelasi autor.

Chiar daca am fost jignit, nu regret ceea ce am scris aici. Toate parerile exprimate aici sunt revelatoare pentru societatea romaneasca. Toate cele expuse arata una din laturile societatii NOASTRE. Cu sau fara voia voastra fac parte din societatea romeasca asa cum este si cum va fi. Mi-ar fi placut sa fiu la fel de puternic precum Martin Luther King cand a spus: I have a dream...Nu voi pleca nici in Egipt, nici in Asia si nici in ItaliaCa toti oamenii, indiferent de culoare, de rasa, de sex... vor fi egali pe pamantul creat de El. La fel ca si voi, sunt dezamagit de co-etnicii mei. La fel ca si voi sunt dezamagit de multi dintre co-nationalii mei, indiferent de rasa si etnie. La fel ca si voi, am fost de foarte multe ori dezamagit de mine, de ideile mele, de comportamentul meu, de orgoliile mele, de prostia mea .... Sunt aici, sunt langa voi si nu voi pleca nici in Egipt, nici in Asia si nici in Italia. Aici este locul meu, aici sunt prietenii mei romani, aici este LUMEA MEA.
Sunt tigan din Gorj!
Lumea NOASTRA a cunoscut si va cunoaste si in viitor excese, rautate, rasism, intoleranta. Nutresc insa speranta ca ratiunea va invinge, ca lumea poate deveni mai buna. Ca DUMNEZEUL meu (sunt ortodox) ma va apara de rautate, de exil si deportari, precum si de propriile greseli. Sunt aici si nu o sa plec. Romania e si tara mea. MA NUMESC GHEORGHE, SUNT TIGAN DIN GORJ, ROMANIA, EUROPA, DIN LUMEA CREEATA DE BUNUL DUMNEZEU. Nu mi-e rusine pentru ce sunt. Nu mi-e rusine pentru ce am facut. Nu vreau sa ma plang de nimic, dar SPER CA FETITA MEA VA TRAI INTR-O LUME MAI BUNA, ca atunci cand va creste nu-i va fi rusine de originea ei si de parintii ei. SUNT AICI SI NU O SA PLEC, intelegeti?
Gheorghe

Omul si locul...

"Omul sfinteste locul, iar nu locul pe om.Asa spune proverbul.Teologii insa, care sunt in stare sa polemizeze si cu proverbele, fac opinie separata, caci tot sistemul lor cosmic se intemeiaza pe credinta ca locul sfinteste pe om."

Lucian Blaga

sâmbătă, 17 noiembrie 2007

Ateu sau Non-iubire

"Ateisti cu adevarat sunt numai aceia cari nu iubesc pe nimeni si nimic in lume"
Lucian Blaga

Intolerantii

"Pe intolerantii din nascare ii recunosti mai ales dupa aceea ca adora toleranta celorlalti si abuzeaza sistematic de ea."
Lucian Blaga

Cutia cu aforisme sau...

"Elanul insulei" acesta fiind titlul volumului de aforisme ale lui Lucian Blaga( colectia "Restituiri" edit. Dacia, Cluj-Napoca 1977-in biblioteca mea)
Incepand de astazi, am sa public zilnic cate un aforism.Puteti sa-l comentati sau sa-l adaptati la cotidian, sa-l folositi in propriu folos, puteti face ce vreti cu "un aforism de Blaga in fiecare zi".
Eu am ramas totusi surprins de continutul acestui volum, poate si din aceasta cauza, sau poate pentru ca vreau sa-l fac un pic mai cunscut pe celebrul filosof, m-am hotarat sa-mi pun ideea in practica.
Succes la gandit!

marți, 13 noiembrie 2007

democratie introvertita

Niciodata nu am crezut in ciocan si nicovala , prin ele reuseau sa ne indoctrineze "curat" tot ceea ce ne mai misca.Acum dupa atat de mult timp de tacere...am devenit oare experti in meditatia Zen?

marți, 23 octombrie 2007

Sarbatoarea anonimilor

Sarbatoarea anonimilor este un eveniment cu tenta socio-culturala, la care participa anual sute de mii de anonimi din diverse tari. Aceasta sarbatoare se desfasoara sub egida anonimatului total, participantii nedorind sa treaca in sfera publica, unde nu-i asa , nu ar mai fi anonimi.Ce fac anonimii de sarbatoarea lor?Nimic intersant, sau cel putin "nimic interesant" am spune noi cei ce ne uitam mereu la televizor, cei ce gustam in fiecare zi banalitatile si telenovelele siropoase ale unei vieti fara obiectiv real. Anonimilor le place sa se joace. Cu noi , cu ei , intre ei. Mai ales cu noi ceilalti, pentru ca noi, suntem subiectul in jurul caruia se invart faptele lor, gandurile si maretele lor planuri. Noi ceilalti, banalii , cei ce nu suntem anonimi , cei ce mergem zi de zi la deja angoasanta munca insuficient divizata(n.a tot de anonimi), cei ce ne pierdeam vremea cu diverse activitati care nu conteaza. Atunci avand in vedere aspectele vietii noastre atat de dezordonata, sa ne bucuram fiindca anonimii au grija de noi, ne indruma pasii, ne spun adesea ce sa facem , desi noi nu stim, de unde vine si incotro se indreapta, ideea sau planul unui anonim. Noi executam! Unora dintre noi le este greu sa traiasca asa, altora le este foarte usor, pentru ca planurile lor sunt undeva in spatiu tridimensional convergente cu cele ale anonimilor(n.a acestia sunt posibili viitori anonimi). Anual dintre noi, ceilalti , sunt alesi o buna parte pentru a devenii anonimi. Sigur nu poate sa fie decat un motiv de bucurie, fiindca a fi anonim inseamna, in viziunea anonima: sa conduci lumea celorlalti dupa ale tale principii, sa le anulezi celorlalti liberul arbitru, sa le arati ce-ti place tie ca ei sa manance nicidecum ce-ti place tie sa mananci ca ei sa se sperie. Intr-un cuvant sa te joci dupa bunul plac al tau (daca esti anonim sef) sau al altora, cu noi ceilalti.
Scurt si simplist stimabililor cam asta se petrece la sarbatoarea anonimilor. Daca sunteti curiosi aceasta sarbatoare se desfasoara dupa cum am spus, an de an, dar si luna de luna, chiar mai frecvent, saptamana de saptamana. Iar pentru a ajunge o religie la care noi ceilalti sa ne inchinam, fireste in anonimat, cel mai mult si intens se desfasoara zi dupa zi si tot asa...

PS: Brand new, anonimii ies spre a ne delecta pe sticla, in ziare si reviste , ies si zburda si ne arata noua celorlalti, atat cat putem sa vedem, adica: partea neesentiala a sarbatorii anonimilor, Pseudo - kineghetikos -ul lor .

Pana data viitoare:
Salutari...anonime ;)

Pace

Daca viata si neputinta se dau in leagan impreuna, se striga pe numele mic mai tot timpul, atunci noi de ce uram atat de tare deznadejdea?

Sunt campuri de lupta

Lupta cu noi insine, toate razboaiele importante se dau in noi. Ceea ce vedem venind din "zonele de conflict" sunt show-uri bine facute, mult mai tari decat orice episod "Rambo" sau "Soldat universal", razboi, joc si spionaj. Sunt atat de bine facute incat sparg ideea de conflict interior.Uitam adesea de "armata" decimata din noi insine si ne uitam la televizor. Uneori nervosi , uneori atat de calmi , lasam sa ni se citeasca pe buze...o soapta tanguita: "Lasa-ma sa dorm la televizor!"
Ei vin ne privesc parinteste, ne acopera cu o paturica moale si ne soptesc plini de blandete: "Dormi, dormi , dormi...". Intre timp am pierdut ultima batalie.
Rest and PEACE

Ciocan si nicovala