Merry Christmas and a Happy New Year !!!

Va doresc tuturor sa aveti parte de finalul conflictelor interioare...

Imi doresc sa fim cu totii martori ai finalului conflictelor intrenationale si al inceputului unui timp al iubirii,fericirii, altruismului...

In noul an sper sa intelegem cu totii ca numai iubindu-ne pe noi putem sa-i iubim si pe altii!!!

Va astept aici si in 2008, sa dezbatem , sa radem, sa ne bucuram de ceea ce scriem.

Acum, va las in compania lui mr John Lennon...un lord al pacii.

Cu bine! Acelasi,

Desene Animate

LA MULTI ANI!!!!

Tinerilor

....Incepeti sa va intersati mai mult de asternutul pe care dormiti, vedeti cat de patat sau curat este! O sugestie tinerilor:Vreti sa faceti capital(de orice fel)? Atunci ganditi liber, simtiti liber, nu lasati societatea sa va indoctrineze!!!
Scapati de tabu-uri, pierdeti orice contact cu lait motivele societatii romanesti, capatati incredere in originalitate, munciti si nu jucati teatru! Iar cei ce nu jucati, nu va lasati pacaliti de teatrul celor ce joaca! Gandul obsesiv la viitoarea masina,viitoarea casa si alte dependinte sau mai bine zis viitoare dependente, nu fac decat sa va adanceasca in angoasa si neputinta. Acum sunteti liberi, traiti-va clipa, fiti fericiti cu o coaja de paine si o minte stralucitoare! Nu exista o regula a tineretii, exista in schimb milioane de voci tinere animate de sufletul tinerei libertatii. Fiti liberi, liberalisti, fiti oricum vreti! Dar fiti!

GAUDEAMUS IGITUR,JUVENES DUM SUMUS!!!

by Dosarul Pelicanilor

A fost odata...Lucas

A fost...a fost cainele lui Alex, de fapt a fost prietenul prietenului meu. Un caine-om l-as numi eu. Nu a fost niciodata dresat profesionist si totusi intelegea mai bine decat multi dintre noi ce-i ceream. Era tot o inima. Imi amintesc cand Alex l-a lasat intr-un loc dezlegat si i-a spus sa ramana acolo, a ascultat dumnezeieste, chiar cand noi ne prefaceam ca plecam iar el aproape cu lacrimi in ochi parca ne implora sa nu-l lasam. Cand i-a spus sa vina a zburat prin aer. Cati oare dintre noi putem sa spunem ca am iubit asa pe cineva???

Nu a crescut mare fiindca pui fiind, s-a luptat cu niste maidanezi ce-l atacasera pe Alex. L-au muscat si cresterea lui a fost mai problematica. Cu toate astea Alex l-a facut bine si atat de puternic incat acum o gramada de ani ne tragea pe mine pe Alex si pe Paulica cu sania in parcul circului, pe toti 3 la un loc. Nu pot sa-l uit, matur fiind cum se ghemuia ca un pui in bratele lui Alex.

A fost...findca un reprezentant al rasei umane, nu-l numesc altfel-nu merita de fapt nimic, a pus otrava in spatiul pt caini din Herastrau (va simtiti un pic rusinati acum? eu da!!!). Otrava a declansat epilepsia iar in urma unor crize Lucas a murit. Cine stie cati dintre cainii care s-au jucat acolo in aceeasi perioada, au mai fost in situatia asta. Eu nu am mai vb de mult cu Alex si acum am aflat vestea trista.

Eu o sa-i doresc sa se reincarneze in om si sa fie un copil de care noi toti cei care l-am cunoscut o sa avem grija. Te asteptam Lucas, chiar asa...prea bun pentru lumea asta!

Acum o sa-l vedeti pe Lucas, vorba lui Alex, asa cum ar vrea el sa ni-l amintim!

Eu o sa-i spun, ramas bun prietene. Sunt sigur ca ajuti pe cineva acolo unde esti.

Prietenului meu devotat, celui care a fost, LUCAS-Cainele Om

Ceva

auziti adeseori spunandu-se "e ceva"?,
spuneti despre voi uneori ca "am realizat ceva"?
vi se intmpla sa fiti autosuficienti si sa rostiti "tot e ceva" ?
va sunati uneori prietenii sau apropiatii spunandu-le "trebuie sa vorbim, mi s-a intmplat ceva?"

Daca la vreuna dintre aceste intrebari puteti raspunde afirmativ, atunci varsati-va aici nervii pe acest ceva, si spuneti in gura mare,
Ce inseamna CEVA pentru voi?

o initiativa oferita spre dezbatere de Ana care nu-i printesa, Laura, Andress

Shi faaashi? Niik

UPDATE LA NIMIC (niik-in dialectica moldoveneasca)

Sub pleoapele ei (ultima parte)

O tristete coplesitoare pune stapanire pe mine. Este prima oara cand realizez ce s-a petrecut cu adevarat, sau mai bine spus, realizez cu adevarat unde ma aflu.
Dispare totul intr-o clipa. O lumina slaba, rosiatica ma invaluie. Sunt sub pleoapele ei, pendulez intre ele. Este locul unde de fapt...traiesc.
Mi-amintesc tot acum. Am fost odata in lumea lor, dar..."...da, asa e!". Chiar in seara in care sarbatoream 2 ani de fericire, m-am grabit sa ajung, iar farurile tir-ului de pe contrasens, m-au orbit complet.
Am lasat acolo o inima sangeranda, un suflet ingreunat, care la fiecare trezire de dimineata abea asteapta sa vina din nou noaptea, sa ne intalnim sub pleoape, sa-mi arate de fiecare data in cate feluri ma iubeste, sa-mi arate oceanul. Oceanul lacrimilor pe care le-a varsat de atunci...si copacul saracacios, golit de frunzele sperantei. "Si nu i-am spus niciodata ca o iubesc, niciodata...".Am iubit-o din toata profunzimea sufletului si inimii mele, insa niciodata nu i-am spus asta. Cat de mult regret!
E deja dimineata. Azi s-a trezit un pic mai devreme. A visat o plaja plina de iubire si a plans in somn...
Eu, trag draperia de catifea,fina ca un trandafir pastrat in cartea amintirilor, ma asez in patul cu lenjerie de in. Capul imi cade greu pe perna moale. Afara se aud picuri de de umiditate. Un glas tanguit : " Pe curand iubitule!"
Pleoapele-mi cade si adorm...
Visez! Aici un chip frumos si vesel ma astepta deja. "Buna seara iubitule, ce bine ca ai venit mai devreme azi, mi-era tare dor de tine..."
Zambesc si-i spun pentru prima oara:
Te iubesc!

- Sfarsit-

Sub pleoapele ei (partea a II-a)

Aud o soapta...o voce feminina-mi spune:
" Esti sub pleoapele mele, nu te teme! Dimineata am sa ma trezesc si tu ai sa adormi, pana ce noaptea mea se va intoarce. Sa nu pleci vreodata! Ma auzi? Sa nu pleci de aici...e singurul loc unde mai pot fi fericita, fiindca esti tu acolo. Esti tu si e vara sub pleoapele mele..." . Tulburat inchid ochii.

Deodata ma trezesc si scot un sunet de uimire. Sunt afara pe trotuarul unui drum strajuit de palmierii ce se scalda in lumina unui soare aproape tropical.
Pe langa mine trec tot felul de oameni. Par a fi persoane importante, parca i-as cunoaste de o vesnicie pe toti. Pantaloni scurti albi, camasa inflorata, celebra "hawaiana". Pantaloni lungi albi, camasa alba, sacou subitre bleumarin, in picioare expadrile albe. Pe sosea, cabriolete. Masinile anilor ' 50-' 60, marci europene. Ma aflu intr-o riviera destul de exotica. Merg cativa pasi si vad plaja si oceanul. Totul e imens si foarte frumos. Inaintez.

Incep sa ma bucur din nou, sa simt bucuria copilului venit la mare, sau a adolescentului liber penru prima oara in viata, gata sa se indragosteasca pe tarmul oceanului.

Observ o silueta feminina. Ma apropii de ea . O fata, apreciez eu, de 17 ani. E imbracata intr-un deux piece rosu. Ii privesc chipul: foarte frumos!... dar si foarte cunoscut ?! Parca as fi din nou martorul uimit al unui sacaitor deja-vu. Deodata un sentiment de iubire aproape ca ma copleseste. Este ca si cum ma indragostesc la o prima aruncare de privire. Mi-e cald. Simt caldura mai ales in dreptul pieptului.

Apare din nou nelinistea : " De unde mi-e cunoscuta? nu stiu de unde s-o iau, dar simt ca o cunosc..." imi spun ingandurat si...dintr-odata pe langa mine trece un tanar care se indreapta spre ea, alearga mai degraba. O prinde in brate. Ea-i cuprinde capul in palme si-l saruta cu atat de multa pasiune, incat incep sa-i vad ca pe o imagine ce se topeste si usor, usor se transforma intr-o inima.

Brusc in jurul meu si pe toata plaja apar mii de cupluri. " De unde or fi aparut??" ma intreb. "Parca seamana toti intre ei" si observ ca vederea nu-mi este alterata. Toti seamana intre ei si sunt ca doua picaturi de apa cu cei doi ce se saruta. Doi cate doi, se joaca se tin de mana, se mangaie, altii se canta, imbratiseaza Soarele cu iubirea lor. Da, e foarte multa iubire, plutind in aer! Cald si iubire...
SOC : Prin fata mea un tanar trece alergand dupa o minge, sunt eu!!! Ma recunosc perfect. Sunt eu, ceva mai tanar , dar eu. Incep sa simt o teama, emotiile ma cuprind ,stomacul se conformeaza situatiei si-mi ofera celebra senzatie de "gol in burta". Il urma...ma urmaresc. Sunt unul dintre indragostiti. Prind mingea si reincep o partida de volei cu...

SOC! Este iubita mea, e aceeasi fata in costum deux piece rosu, de care acum ceva mai putin de 5 minute ma indragosteam, e chiar fata care se saruta cu...ma uit spre acel cuplu...SOC! ...baiatul acela. Baiatul acela sunt tot eu!!! Ma uit in jurul meu si simt ca ametesc. Sunt eu peste tot, nu mai inteleg nimic. Totul e atat de brusc, totul e atat de neverosimil. Aceeasi fata, adolescenta sau un pic mai matura si acelasi eu. Sunt extrem de confuz. Privirea mi se pierde spre ocean....

Va urma...

Sub pleoapele ei (partea I)

Dormitor din lemn de brad, cu miros patrunzator de rasina proaspata.Pe pat lenjerie de in si o perna moale.Draperia, catifea neteda, mai delicata la atingere decat petalele unui boboc de trandafir pastrat ani de-a randul intr-o carte a amintirilor.

Pe fereastra ai putea sa ghicesti coloritul fermacator al frunzelor de toamna. E greu sa patrunzi cu privirea, fiindca o ceata densa acopera tot, absolut tot. Umiditate. Candelabrul atarna molcom si tace. O tacere patrunzatoare...
Sunt in camera unui vis situat in munte, deasupra lacurilor din suflet. Privirea unei caprioare ar ramane un secol tintuita pe acest peisaj plin de liniste si invaluit de atat de mult mister. Sunt locuri din mintea noastra unde am putea ramane singuri o perioada foarte mare de timp. Nimeni nu ne-ar deranja.

Asta e un loc in mintile tuturor, unde fiecare in parte ramane singur. Suntem cu totii acolo si totusi nu reusim sa ne vedem. Ce filozofie!?
Uitandu-ma seara pe fereastra ma incearca o senzatie de intoarcere in timp. Picuri de nostalgie-mi cad pe inima si-o fac sa tresalte in unde albe si lumini albastre, uneori pretios de albastre. Ganduri placide si totusi universale ma petrec fara voia mea, spre un tinut al pacii plenare, un Tibet al sufletului de razboinic. Acolo daca ar curge vreo apa, ar face-o numai pentru a mangaia nisipul si pietrele din adancuri.

E aproape euforic. Brusc, totul devine alb si pietre galbene incep sa straluceasca. Din senzatia unei apropieri de o floare gigantica mai ramane doar un fel de cantec, fara cuvinte, fredonat de o voce tanara de femeie.

Il aud difuz, ca si cum ar fi cantat dintr-o camera alaturata.

"Ah, stiu !" , sunt in camera din stanga al celui mai scump apartament al Ritz-ului londonez. " Ciudata arie! " ma gandesc si-mi scutur capul spre a ma trezi.

Ma trezesc dintr-o visare specifica mie: cu ochii deschisi. Stau sprijinit pe coate pe pervazul ferestrei camerei din suflet. Un corb tulbura linistea picurilor de umiditate. Acum vad ceva mai bine o parte din colina. Un copac cu frunze galben-rosiatice si aramii ma saluta cordial, iar eu pasesc usor pe iarba galben-verzuie si urc pana la el. Ma incearca senzatia unei calatorii initiatice, de altfel dau o foarte mare importanta faptului ca am ajuns la acest copac. Este ca si cum as fi indeplinit prima parte a calatoriei. Vad de acum prea bine fereastra de unde...tot eu privesc. Sunt putin uimit. Acolo stau la fel de sprijinit in coate pe pervaz si-un zambet admirativ mi se joaca pe chip. E un soi de bucurie brusca, o senzatie de pendulare intre doua realitati, ambele comice.

Din copac incep sa cada frunzele multicolore. Raman la fel de nemiscat si continui sa ma privesc stand la fereastra. Peste imaginea aceea zambareata incep sa se suprapuna frunzele in cadere, astfel, in ceva timp, de acolo uitandu-ma spre fereastra, vad un chip de om vesel, "spalat" de multiplele nuante tomnatice. Sunt frunzele ce cad in fata ochilor mei. Caderile se succed foarte rapid. Peste cateva clipe mai vad doar galben-rosu-aramiu si iar galben, o nuanta deschisa cu un rosu mai inchis. E ca o ploaie de lacrimi multicolore. Un planset pastelat.Acum e gri.

Dintr-o data, totul dispare.

Va urma...

Political Compass

Mi-am facut si eu testul Political Compass si iata rezultatele:

Iata si o harta internationala :

Dupa cum se vede sunt foarte echilibrat(marturisesc ca in viata de zi cu zi am convigeri liberale) si sunt in "gasca" lui Dalai Lama si Nelson Mandela.

Oare merit si eu un Nobel pentru pace????

PS: Nu va lepsuiesc, dar va sugerez sa vi-l faceti si voi, nu de alta dar sa stim cum ne impartim pe aici :)

Near Craciun Experiences

M-a inspirat Tudy cu un banc spus Biblitecarului .
Era vorba despre doi porci care discutau si la un moment dat unul il intreaba pe celalalt:Oare exista viata dincolo de Craciun???
Oare care sa fie raspunsul? Voi ce spuneti?

Inca una...

Febra lepselor de sezon se instaureaza si la mine se pare.Fata care nu (Ma) iubeste mi-a aruncat una "traditionalista": Care mi-e colinda preferata?Scurt si concis : La savarsitu' lumii- Stefan Hrusca.

Iat-o! Mai departe sa ne spuna Pilula vesela si Drina , ce colind le incanta urechile!!!

De Craciun...

Am primit de la Ladystarlight aka Pilule comanda sa-mi fac lista de Craciun.
Iat-o:
-Abonament nelimitat la Wizzair sau BlueAir sau Myair sau Skyeurope pe ruta Bucuresti Baneasa-Roma (Fiumicino, Ciampino) -cei care ma cunosc (adica nimeni :D ) stiu de ce ...
- O viata ma buna
- Un Bucuresti scos de sub coma
- Inca 100.000 de romani vegetarieni
- 1.000.000 de vizitatori pe blog
- Ciocolata (s-o dau altora ca eu nu mai am voie :(( )
-Lume fericita in jurul meu
Cam atat. E mult?
Si ca sa ma razbun trimit si eu leapsa la urmatorii (hehehe) :
Drina virgula Laura virgula Fetei care nu iubeste virgula Mitrut virgula DAHL virgula Yoli
virgula Ina virgula Diana Tusa virgula Bibliotecaru virgula Anca si blogul roz .
SUCCES!!!

15 ani din Capital

Avem 15 ani de Capital. Daca o sa trageti o privire pe "pagina festiva", veti avea ocazia sa va delectati cu cele mai importante stiri din ultimii 15 ani prezentate fiind pe prima pagina a Capitalului. O sa va reamintiti poate cum au descoperit ziaristii acestui ziar banii lui Ceausescu, bine ascunsi in mai multe conturi, unde? Bineinteles in Elvetia :) .Veti avea ocazia sa vedeti topul companiilor romanesti din 1994 (un fel de "50 de companii pentru care sa lucrezi" de azi). O sa aflati despre Ioana Maria Vlas (FNI) ca este un manager de succes, Ca Tariceanu ii dispretuieste pe noii imbogatiti (ai vremii fireste). Stiati ca in Romania in 1995 se vandusera 31.000 de pc-uri?


Remember-ul soc pentru mine reprezinta cei 10.000 de euro magici din 2002. Stiti la ce foloseau?.......Nu?
La achizitionarea unui apartament de 2 sau 3 camere, in functie de zona, bineinteles in Bucuresti...No comment!!!


Iar acum piesa de rezistenta, imaginea zilei :








Pa-bam, este chiar el Primul Marinar al tarii, spunand-une cat de mult ii place sa citeasca din Capital (n.a cred ca si acum ii place la fel de mult ;) )
Oricum sunt 15 ani intersanti, un fel de istorie a noastra, istoria pe care o stim cel mai bine, doar am trait-o!
Vizionare placuta!

Cine e Mircea Eliade?

Un scriitor ce te transforma dintr-un “necititor” inveterat intr-un ardent cautator de literatura , ”pacatuieste” sau a pacatuit , doar prin credinta sa intr-un popor roman ce se lasa sedus de inversarea violenta a propriilor valori. Asa ca zero promovare pentru dl Eliade Mircea, scriitor si istoric, fascinant si fascinat. Proza fantastica si lucrarile despre spiritualitatea orientala m-au vrajit si i-au redat un sens imboldului meu de a lectura. ”Adolescentul miop” stoic si penitent ne conduce si acum in lumea-i plina de mister , ne lasa sa-l descoperim , ne sopteste sever sa avem grija cu ce ne cultivam intelectul. Si-a iubit neamul si a lasat o mostenire consistenta pe care zilnic o ascundem in rafturile librariilor.
Voi ati citit Eliade? Ce?
Cum credeti ca putem sa-l promovam astazi?

Rudotel vs Amfetamina

Ce se intampla cand un fan al muzicii lui Gica Petrescu se intalneste cu fanii lui Digweed, Tiesto etc.. :))
Oricum exemplul batranelului intra in categoria "Da-te-n p.... ma-tii de mon cher!!!" si reprezinta eternul argument de mama. -10 pentru prestatie!!! :))


Update : Am remarcat si exprimarea plina de talent jurnalistic a domnisoarei reporter . Citez " De ce se numeste Piata Unirii, piata unirii????"
Asa reporter, asa repondent! Cred ca oligarhul ar trebui sa mai umble la personal (si procentele PC sunt un motiv in plus :D)